sâmbătă, 15 septembrie 2012

Prietenii

Părintele Paisie împreună cu
Părintele Cleopa
(ucenicul, dar şi prietenul său)
L-a întrebat un ucenic:
- Ce legământ duhovnicesc aveţi cu Părintele Cleopa?

- În toamna anului 1935 Părintele Cleopa venea din armată şi a trecut pe la mine, la Schitul Cozancea, să ia binecuvântare. Şi la plecare, cum îl petreceam prin pădure, l-am întrebat:
- Ei, acum ce ai de gând să faci, frate Costache? Că încă nu era călugăr. Rămâi la Cozancea? Sau te duci din nou la Sihăstria?
- M-aş duce tot la Sihăstria, Părinte Paisie, unde am stat cinci ani şi unde sunt mormintele fraţilor mei. Acolo am mai multă linişte...
Atunci ne-am descoperit amândoi, am stat în genunchi, am făcut trei metanii şi eu am zis această rugăciune: "Doamne, binecuvântează făgăduinţa noastră ca să fim amândoi împreună, şi în veacul acesta şi în cel ce va să fie. De voi muri eu întâi să fie el la capul meu, iar de va muri el întâi să fiu eu la capul lui! Amin!".
Apoi ne-am sărutat amândoi şi ne-am despărţit...
De Părintele Cleopa sunt legat cu inima cel mai mult în viaţa aceasta!

Părintele Paisie Olaru
(din cartea "Părintele Paisie Duhovnicul",
autor Arhim. Ioanichie Bălan, pag. , Ed. Doxologia, 2010)

Dumnezeu le-a îndeplinit rugămintea, părinţii au fost sprijin unul pentru altul în timpul vieţii lor, iar când Părintele Paisie a plecat la Domnul, Părintele Cleopa a fost la căpătâiul său. În cimitirul Sihăstriei, un loc minunat ce nu se poate descrie în cuvinte, sunt tot unul lângă celălalt, ca o mărturie peste timp a făgăduinţei lor.

Cuvintele Părintelui Arhimandrit Timotei Aioanei vorbesc mult mai bine:

"Mărturisesc acum, ca şi-n urmă cu mulţi ani: monahi de talia părintelui Paisie Olaru şi a părintelui Cleopa Ilie se întâlnesc o dată la o sută de ani sau chiar mai rar.

De aceea, când vorbim despre ei, putem spune că ne e dor şi lăcrimăm adeseori. La cimitir, printre candele nestinse, cei doi părinţi predică într-un alt mod, vorbindu-ne că moartea este doar o trecere, ca o zi de Paşti, o călătorie din vremelnicie în veşnicie. Se vorbeşte şi despre fapte minunate săvârşite la cele două morminte. Cred cu tărie în astfel de minuni. De fapt, nici nu se putea altfel. Viaţa lor înaltă se cunoaşte şi din smerenia cu care şi-au ales locurile de veşnică odihnă, în mijlocul obştii, printre călugări cuvioşi, şi nu într-un spaţiu grandios, pentru a rămâne în centrul atenţiei.

Peste mormintele lor nu s-au aşezat niciodată straturi de frunze ruginii, ci, dimpotrivă, flori ale recunoştinţei şi neuitării.
[...]
Acum, gândurile noastre se duc către Sihăstria, unde duhul părinţilor Paisie şi Cleopa, împreună cu alţii, proteguiesc ţinutul vechilor sihaştri care şi-au închinat viaţa Domnului."

Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei
(fragment extras din articolul "Nepământeanul părinte Cleopa (II)",
apărut în Ziarul "Lumina", joi, 3 mai 2012)

Un comentariu:

  1. Parinte Paisie si Parinte Cleopa rugati-va pentru noi !

    http://parintelecleopailie.wordpress.com/

    RăspundețiȘtergere