Un sfat de folos

Părintele Ioanichie Bălan: Ce sfat mai de folos daţi ucenicilor de prin mânăstiri şi sate care vă iubesc şi se roagă pentru mântuirea Sfinţiei Voastre?

Părintele Paisie Olaru: Să trăiască în dragoste desăvârşită unii cu alţii, să se roage mereu, să iubească biserica şi citirea sfintelor cărţi, să asculte de duhovnicii lor, să facă multă milostenie, că aceea poate mult la Dumnezeu şi să fie întru toate smeriţi şi blânzi.
Cu un cuvânt: să facem cu toţii fapte vrednice de trai şi să nu uităm de moarte niciodată. De vom face aşa, sigur ne mântuim!

Psalmul 41

În ce chip cerbul la izvoarele apelor se grăbeşte,

Aşa sufletul meu spre Tine, Dumnezeule, doreşte.

Sufletul meu spre Tine, Dumnezeule, însetează,

Şi când la Tine gândeşte, cu totul se înviorează.

Ziua şi noaptea, în necaz, eu la Tine mă gândesc

Şi în loc de pâine eu cu lacrimi mă hrănesc.

Că aud pe mulţi cei ce stau împrejurul meu

Zicând: "Unde este Dumnezeul şi stăpânul tău?"

Însă mă mângâi şi zic sufletului meu:

Mai rabdă puţin şi aleargă la casa lui Dumnezeu,

Căci acolo sunt glasuri duhovniceşti ce prăznuieşte,

Deci bucură-te în necazuri, suflete, şi te veseleşte.

Şi în necazuri la Domnul nădăjduieşte,

Că Domnul din tot necazul te izbăveşte.

Aşadar, când îmi văd sufletul meu tulburat,

Cu gândul la Dumnezeu m-am ridicat.

Şi îmi aduc aminte de minunile Lui cele multe

De la mare, de la Iordan şi de ridicarea de pe Sfântul Munte.

Adâncul bunătăţilor şi al milostivirii Tale

A trecut peste adâncul răutăţilor mele.

Aşa că pentru toate se cade să-Ţi mulţumim

Şi ziua şi noaptea să Te preamărim.

Părintele Paisie Olaru

Scrieri ale Părintelui publicate după trecerea sa la Domnul:"Dă-le, Doamne, un colţişor de rai!Chipuri de monahi care au trecut la Domnul"

„Cartea Cuviosului Părinte Paisie Olaru, intitulată Dă-le, Doamne, un colţişor de rai! Chipuri de monahi care au trecut la Domnul, este o colecţie de portrete spirituale ale unor monahi pe care autorul i-a cunoscut în timpul vieţii sale. Aceste scrieri inedite au fost păstrate la Sfânta Mănăstire Sihăstria - Neamţ. Le publicăm acum, la împlinirea a 15 ani de la trecerea la Domnul a autorului, sub titlul "Dă-le, Doamne, un colţişor de răi", pentru că Părintele Paisie folosea adesea aceste cuvinte în rugăciunea sa pentru cei pe care-i binecuvânta.

Modul în care Părintele Paisie de la Sihăstria prezintă chipurile monahilor pe care i-a cunoscut la diferite mănăstiri: Cozancea, Sihăstria, Slatina sau Rarău, arată că autorul este deodată un om al pocăinţei şi al discernământului duhovnicesc. Părintele Paisie Olaru îmbină smerenia cu sinceritatea, fiind mereu preocupat de felul cum se pregăteşte omul pentru moarte.[...]

Cartea Părintelui Paisie Olaru este un îndemn pentru a înţelege esenţialul şi vocaţia vieţii monahale. Lumina şi lupta acestei cărţi, care cheamă pe om la împăcare cu Dumnezeu, cu semenii şi cu sine însuşi, contrastează mult cu tulburarea veacului în care trăim. Pentru Părintele Paisie, moartea a devenit un Paşte, o trecere la Domnul, într-un "colţişor de Rai", într-un "sălaş din Casa Tatălui ceresc" pentru că toată viaţa sa pe pământ a fost căutare şi pregustare a bucuriei cereşti.

Avem speranţă că de acolo, din ceruri, dintr-un "colţişor de Rai", Părintele Paisie Olaru se roagă pentru toţi cei ce caută mântuirea şi viaţa veşnică."

Acest fragment este extras din Cuvântul înainte scris de Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL, pe atunci (2005) Înalt Prea Sfințit Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Volumul a apărut în anul 2005, la Editura Trinitas şi a fost reeditat în 2010 de Editura Doxologia (care este editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fosta Trinitas).
http://editura.doxologia.ro/20101101/da-le-doamne-un-coltisor-de-rai-chipuri-de-monahi-trecuti-la-domnul

20 de ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Paisie

De pe portalul "Doxologia" (site realizat de Arhiepiscopia Iaşilor, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei):
- Cuvânt rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan în cadrul Simpozionului organizat la Mănăstirea Sihăstria cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Paisie Olaru - 16 octombrie 2010.

Mare este darul tăcerii ...

"Să ne aducem aminte de cuvântul Mântuitorului Care zice: «Pentru tot cuvântul deșert vom da seamă în ziua judecății», iar un sfânt părinte zice că «de câte ori am vorbit m-am căit».

Mare este darul tăcerii!
Prin tăcere scăpăm de osândă, de clevetire, de vorbă deșartă și învățăm a ne ruga. Părinții noștri vorbeau «șapte vorbe pe zi» cum se spune, dar cu inima și cu buzele se rugau neîncetat. Dacă vom pune înaintea noastră păcatele noastre, ceasul morții și ziua judecății, încet-încet dobândim darul tăcerii și al rugăciunii.

Să ne rugăm lui Dumnezeu cu cuvintele psalmistului David: «Pune, Doamne, pază gurii mele și ușă de îngrădire împrejurul buzelor mele. (Psalm 140,3)»

Să vezi şi să nu vezi ... să auzi şi să nu auzi ...
Multe să asculţi, dar puţine să vorbeşti!"

Părintele Paisie Olaru

Milă de săraci ai? Să nu-i judeci, tată!

"Milă de săraci ai? Să nu-i judeci, tată!
De-i poți ajuta, ajută-i! Și chiar dacă nu le dai un ban, ai milă de ei! Iar dacă ai, dă! Fă milostenie cu lucrul sau cu cuvântul! Fă tot ce poți! Nu-i da prea mult ca să nu-ți pară rău! Dar să nu-i judeci niciodată!

Și dacă dai, să fugi cât poți de mândrie! Să zici în gândul tău: «Parcă eu, dacă le dau, ce, le dau de milă? Le dau ca să scap de ei! Ei, parcă cine știe ce am făcut! Au fost sfinți care-și dădeau și hainele de pe ei. Eu ce mare lucru am făcut ?!»"

Părintele Paisie Olaru

Înregistrare video cu Părintele Paisie

Înregistrare video preluată de pe:
www.ortodoxtv.com

Înregistrarea a fost facută în ultima parte a vieţii Părintelui Paisie când era deja imbobilizat la pat.
Părintele îşi fracturase piciorul drept și astfel a rămas imobilizat la pat, în chilia sa, până la sfârșitul vieții. Pe lângă aceasta, s-a îmbolnăvit de cataractă la ambii ochi pierzându-și și auzul în bună parte. Cu toate acestea, Părintele Paisie a continuat să-și mărturisească fiii săi duhovnicești și să le dea sfaturi până în ultimele zile ale vieții sale!

Dacă întâmpinați dificultăți în vizionarea online, pe blog, a înregistrării video de mai jos, o puteți downloada de aici:
http://www.ortodoxtv.com/filme-video/pr-paisie.php

"Mai degrabă tac ca să nu-i fac mai răi"

"Sunt mulți oameni tulburați astăzi și nu-i ușor să-i liniștești.
Aici este înțelepciunea duhovnicului, a păstorului de suflete. Sunt unii care au ceva înțelepciune în mintea lor, dar se mândresc în inima lor. Alții nu au nimic în cap, dar cred că au ceva și se mîndresc degeaba. Cei mai mulți sunt bolnavi sufletește din cauza mândriei și ca să-i vindeci și ca să-i scoți dintr-ale lor, de multe ori te ostenești degeaba.

Eu care nu am mai nimic, cum să-i învăț pe acești oameni?
Mai degrabă tac ca să nu-i fac mai răi ..."

Părintele Paisie Olaru

Cum ar fi bine să ne rugăm zilnic ...

"Orice rugăciune este dar de la Dumnezeu. Dar noi, cei mai slabi, avem rugăciunea gurii. Deocamdată împlinește-o pe asta, tătucuță. Fântâna e adâncă, dar funia e scurtă și găleata e mică.

Citește dimineața Acatistul Maicii Domnului, iar seara citește Paraclisul ei. Crezul, neapărat, măcar o dată pe zi și Psalmul 50 de două-trei ori pe zi ...
Mai mult, canonul e benevol: Tatăl nostru fără număr, Doamne Iisuse, fără număr, metanii, fără număr.

Fiecare cuprinde cât poate; nici albina nu poate lua tot nectarul din floare. Dar tare-i bine dacă faci oleacă de rânduială ... Să faci în fiecare zi câte metanii poți către Maica Domnului, cel puțin 12 metanii și la fiecare metanie să spui așa, ca baba: «Maica Domnului, nu mă lăsa... Nu mă lăsa, Măicuța Domnului!»"

Părintele Paisie Olaru

Căsătoria sau călugăria?

Doi tineri au întrebat ce să aleagă: Căsătoria sau viața monahală?

Iar răspunsul Părintelui Paisie a fost acesta:

"Amândouă căile sunt binecuvântate, dar depinde de voința lor. Mai întâi trebuie să cunoască bine ispitele, greutățile și obligațiile ambelor căi de viață, că fiecare drum are crucea lui, încercările și bucuriile lui.
Apoi să se roage mult înainte de a se hotărî. Să postească 40 de zile, să se mărturisească la duhovnicii lor și să ceară sfaturi de la cei mai iscusiți duhovnici. După 40 de zile de rugăciune și post, Dumnezeu le va descoperi, prin conștiință și duhovnic, pe ce cale să apuce.
Dacă iubesc fecioria, liniștea, tăcerea și rugăciunea, calea cea mai bună este călugăria.
Iar dacă iubesc viața de familie mai mult, adică copiii, lucrul mâinilor și toate grijile acestei vieți, să intre în viața de familie.
Amândouă căile duc la mântuire dacă sunt respectate datoriile creștinești obligatorii. Domnul a binecuvântat amândouă căile, dar nu putem noi hotărî ce cale să aleagă fiecare. Numai Dumnezeu și omul singur hotărăsc. Bătrânii noștri aveau această vorbă înțeleaptă: «La călugărie și la căsătorie să nu silești pe nimeni!»"

Părintele Paisie Olaru